Răsadul de teamă

Valuri de lumina se pogoara din al nostru piept, spre a umple lumea de energia alba a iubirii divine. Caci sunteti, toti, farame de Creatori, si astfel suntem Iubire ce harazeste Lumina ce nicicand nu piere.

Suntem hraniti cu teama, inca de la inceputul vietii pamantesti, si astfel ne lasam mintea slefuita spre a teme acolo unde nu este teama. Sfidam legea divina ce spune sa iubim si sa credem intr-un Unic Dzeu. Caci nu poti iubi ceea ce temi, caci teama inseamna necunostiinta, iar necunostiinta este voalul lumii peste noi, caci noi cunoastem totul, acolo, in subconstient. Caci acest substrat al mintii exista peren cu noi, un spatiu intocmai imensitatea cosmosului, a carui parte suntem, in care toata energia cunoasterii este adunata in miriade de conexiuni ce emit pulsiuni ce ne conduc spiritul spre lumina existentei.

Insa, avem sadita in mintea noastra trupeasca, teama.

Iar ea ne devine un ecran mat si negru de care nu putem vedea lumina, cunoasterea, iubirea. Si astfel nu putem vedea nici pe Creator. Si nevazand, amplificam si teama si astfel traim prin ea, lasand sa defineasca toate sentimentele noastre, devenind totul simtirii noastre, o emotie trecuta prin filtrul intregii lumi. Iar sufletul ni se umple de goliciune caci ne pierdem singuri de farama de lume din care toti venim. Firimiturile lasate de al nostru spirit le daruim norilor negri pe care mintea lumeasca si-i formeaza, si astfel calea spre casa se pierde de noi. Insa avem inmagazinata in subconstient, harta luminii noastre, iar sufletul cunoaste pasii ce duc spre Creator si Lumina.

Exista atata minune in jurul omului! De s-ar vedea omul ca tot ceea ce este, ar zambi la propria lui  pierdere de sine, si-ar ridica cerurile pe a umerilor putere, spre a privi insusi centrul creatiei ce staruie imprejur, infaptuind acelasi act de creatie ce nu se opreste nicicand.

Exista timp daruit lumii in care sufletul se inalta deasupra trupului ce suntem in aceasta lume, si atunci, indepartam teama caci o recunoastem prin spirit, ca ea nu ne apartine noua, ci este o samanta ce negrul sadeste in centrul mintii noastre spre a bloca nemarginirea existentei noastre, ca astfel sa ne daruim celor ce pamantul vegheaza inca de cand universul a devenit casa energiilor existentei. Cand acest Timp ne este daruit, se apropie o schimbare in umanitate, caci este o pregatire ce anticipeaza o renastere a propriei constiinte.

Este timpul să renuntam la teama ce urateste tot ceea ce este menit a fi plin de frumos.

Caci din teama se creeaza razboaie. Din teama actioneaza omul manat de legiunea energiei negre ce sclavizeaza sufletul in lanturi ce le taraie omul prin a sa viata si existenta. Din teama, minte omul si se apara prin minciuna, motivandu-si alegerile ce sfideaza legile divine si universale. Din teama, altereaza omul ordinea si armonia ce ni s-a inmanat spre a fi stapani peste ale pamantului creatii.

Ridicam garduri si garduri in a noastra constiinta, legand totul cu sarma temerii ce ne face de adapost unei minti ce se stramba sub greutatea lanturilor create de om. Si astfel, totul se manifesta in jurul nostru, devenind spectatorii propriilor frumuseti alterate de fiecare gand, cuvant si fapta umana infaptuita.

Ultima transformare a umanitatii a fost acum 2000 de ani, prin intruparea Luminii Divine in trup uman, acest Hristos ce exista in fiecare dintre noi. Prin a Lui manifestare, omul s-a reinnoit cu totul, activand acea celula a cunoasterii nemarginite prin care omul stie ca doar iubirea poate forma pacea si armonia, caci doar lumina sufletului poate impaca haosul trupului si mintii legate de materie.

Astfel, prin Hristos al nostru, al nostru tuturor, s-a unificat Dzeul pe care toti il simtim si cunoastem.

Ateii si agnosticii, fanaticii si merenii, toti noi cunoastem ca exista o unica Sursa de Energie Creatoare, insa mintea lumeasca, aceasta impletire intre mintea practica si mintea psihologica, pune straturi si straturi de limitari venite peren din teama, astfel incat rezultatul este o alterare a unicului adevar.

Hristos ne este Lumina si Crez, calea prin Iubire la sine si la semeni, caci de ajungi la tine insuti, vei ajunge la toti. Intelepciunea umana situata in varf de piramida este redata de un singur cuvant, ce aduna in a sa structura toti eonii existentei spiritului ce suntem, mai presus de minte si trup, de timp si limite fizice si cuantice: Cunoaste-te!

Doar renuntand la teama te vei putea cunoaste. Acest produs al mintii este ireal construit, devenind o fiara pe care lumea o hraneste si apoi se minuneaza cum de fiara incepe si se hraneste din proprii creatori. Insa si teama, ca oricare alta fiara, poate fi imblanzita doar prin frumos si bun, prin iubire si blandete, lumina ce staruie si cere a fi eliberata din centrul fiintei noastre.

Cunoaste-te!

Sa fie Lumina, Sa fie Iubire.

M.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s